Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru publicat miercuri, România a înregistrat cea de-a doua creştere a intenţiilor de vot în alegerile europene din acest an faţă de 2019. Pe lângă votul care a fost votat acum cinci ani, care a atins 74%, ceea ce este echivalent cu cel puţin 19% din votul care a fost votat acum cinci ani. România nu este în prima treime din ţările UE în ceea ce priveşte proporţia persoanelor care doresc să voteze în alegerile din 6-9 iunie.
Întreabă dacă vor vota la alegerile europene dacă votul va fi programat pentru săptămâna următoare; 74% dintre români au indicat că vor vota probabil (în comparaţie cu 71% la nivelul UE). Pe de altă parte, 6% (comparativ cu 14% în UE) afirmă că este puțin probabil să voteze, iar proporția acestora a scăzut cu 14 puncte procentuale față de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, care este înainte de alegerile europene anterioare.
Intențiile de vot numai în Republica Cehă sunt mai mici decât în Republica Cehă, care au crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 și 2024, de la 30% la 58%. Cu toate acestea, Danemarca (87%), Țările de Jos (86%) și Suedia (81%) sunt primele care votează.
Creșterea medie a intențiilor de vot la nivelul UE este cu zece puncte procentuale mai mare decât barometrul înainte de ultimul vot.
România este comparabilă cu media din bloc în ceea ce priveşte interesul pentru alegerile UE, potrivit celui mai recent Eurobarometru, care a crescut cu 11 puncte procentuale faţă de toamna trecută.
Românii continuă să aibă un aviz global de 46% al Parlamentului European, comparativ cu același procent din toamna anului trecut, în ciuda unei creșteri de 7 puncte procentuale la 19% pentru cei cu o viziune negativă totală. Percepția pozitivă totală este în medie 41%, iar percepția negativă totală este, în medie, 18% la nivelul UE.
Spre deosebire de UE, 37% dintre români preferă ca Parlamentul European să joace un rol mai puţin important în viitor, comparativ cu 28% dintre români.
În comparație cu media UE de 15%, 20% dintre români sunt pe deplin conștienți de momentul în care vor avea loc alegeri europene în țara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% sunt conștienți doar de lună și an. 48 la sută dintre alegătorii din România şi 38 la sută din UE ştiu că vor avea loc alegerile pentru PE.
În UE, 53% dintre români cred că este important pentru ei personal să voteze; 40% cred că votul are o importanţă medie (în medie 36%), iar 5% consideră că votul este de o importanţă redusă pentru ei (10%).
Mai important pentru români este votul la alegerile naţionale, despre care 63% spun că este de mare importanţă (69% în UE), 33% de importanţă medie (25% în UE) şi 3% de importanţă redusă (5% în UE).
Primele trei locuri şi priorităţile de vârf la nivelul UE – 27 sunt primele trei priorităţi şi priorităţi, potrivit românilor, şi consideră că principalele subiecte care ar trebui discutate în campania electorală a UE sunt susţinerea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) şi lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%).
Întreabă-i pe români ce valori consideră că Parlamentul European ar trebui să acorde prioritate protejării în următorii cinci ani: democraţia (39%), respectul pentru identităţile, culturile şi tradiţiile naţionale din statele membre (26%) şi solidaritatea dintre statele membre ale UE şi regiunile sale (24%).
Votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, potrivit a 81% dintre români, faţă de 81% în UE.
Nu există nicio diferență în comportamentul de vot între români și alți europeni, 58% dintre aceștia declarând că votează întotdeauna, fie că sunt alegeri locale, naționale sau europene. 32% au declarat că adesea votează (identic pentru media UE) şi 5% nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).
Întrebați cum a evoluat standardul lor de viață în ultimii cinci ani, 46% dintre români au declarat că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% în UE) și 7% a crescut (doar 6% în UE). În ciuda acestui fapt, 51% dintre români au raportat dificultăţi în plata facturilor la sfârşitul lunii (comparativ cu o medie a UE de 29%), iar 8% au raportat probleme de cele mai multe ori din acest motiv (faţă de 7% în UE).
Nu mai puțin de 45% dintre români cred că UE se îndreaptă în direcția cea bună, care este semnificativ mai mare decât media europeană (22%), în timp ce 41% susțin că lucrurile merg în direcția greșită, cu media UE de 49%.
Pe de altă parte, doar 34% dintre români (cu cinci puncte procentuale față de septembrie / octombrie 2023) au răspuns cu întrebarea afirmativă: “Credeți că lucrurile merg în direcția cea bună în țara dumneavoastră în general?”,” comparativ cu o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă în direcția greșită, deoarece media UE este de 60%.
În același timp, 63% dintre români au declarat că viața lor personală se îndreaptă într-o direcție corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creștere față de Eurobarometrul anterior, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% la nivelul UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Grupurile de 25-39 de ani și 40-54 de ani sunt persoanele care sunt cele mai mulțumite de direcția în care viața lor personală este în mișcare, în ceea ce privește satisfacția cetățenilor romani (73%) și satisfacția (64%)
Majoritatea românilor (59%) declară că sunt total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de media UE de 42%, iar 39% declară că sunt total satisfăcuţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară pe deplin mulţumiţi (cu 6 puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) şi 45% total nemulţumiţi (cu 7 puncte procentuale), faţă de 52% şi respectiv 42% faţă de media UE.
În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta “total dezacordată” atunci când au fost rugaţi să comenteze declaraţiile “aspecte de voce în UE” (56% în România, faţă de 48% în UE), şi anume “aspectul vocii mele în ţara mea” (52% în România, faţă de media UE 37%). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea țării lor contează în UE (în comparație cu 67% media UE), în timp ce 42% au un aviz contrar (29% media UE).
Românii sunt mai optimiști decât media UE că nivelul lor de trai va crește cu 17% față de 15% în următorii cinci ani. e. mai puţin optimistă că nivelul lor de trai va scădea în acest timp (30% faţă de 32%). România și UE au rate aproape identice de persoane care cred că standardul lor de viață va rămâne același în următorii cinci ani (48% și respectiv 49%).
Românii sunt, de asemenea, mai optimiști decât alți europeni în ceea ce privește creșterea nivelului lor de trai în anul următor, 23% spunând că vor fi mai buni, 43% și 31% mai răi, față de 14%, 51% și respectiv 32% media UE. Cu toate acestea, acest optimism al standardului de viață pe termen scurt este cel mai ridicat la copiii de 15 până la 24 de ani (44%) și, respectiv, 25-39 de ani (30%) și scade treptat odată cu vârsta.
Românii sunt mai încrezători decât cetăţenii UE că economia naţiunii lor va funcţiona mai bine într-un an (21%) faţă de 14% în UE) şi se află la acelaşi nivel de încredere în viitorul UE. 66% dintre români sunt total optimiști în ceea ce privește viitorul UE și 35% sunt total pesimisti.
Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ceea ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (în comparaţie cu media UE de 60%), dar creşte cu două puncte procentuale în comparaţie cu Eurobarometrul din toamna trecută. Grupurile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%), respectiv peste 55 de ani (52%).
În ceea ce privește impactul acțiunii UE asupra vieții lor cotidiene, 13% dintre români au declarat că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o anumită măsură (53% în UE), 26% au declarat că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au afirmat că nu există (față de 6% în UE).
50% dintre români declară că imaginea lor în UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea lor este neutră (36% UE), în timp ce 16% au o imagine totală negativă a UE (17% UE).
Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că aderarea ţării lor la UE este un lucru bun, cu şase puncte procentuale mai jos decât toamna trecută, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, în care 60% dintre europeni împărtăşesc opinii favorabile şi 12% împărtăşesc opinii negative.
Pe de altă parte, 59% dintre români declară că aderarea ţării la UE este importantă pentru ei, în comparaţie cu 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% declară că aderarea ţării la UE nu este importantă (12% în UE).
Românii care cred că ţara lor a beneficiat de aderarea la UE sunt şi mai răspândite, 65% (în scădere cu 4 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul anterior), dar mai puţin decât media UE (71%) şi 30% dintre românii care susţin că ţara lor nu au beneficiat de aderarea la UE (în comparaţie cu 23% media UE).
Întrebaţi cât de mulţumiţi sunt de modul în care UE a reacţionat la o serie de crize, românii au declarat 46% din reacţia lor la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia rusă a Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Românii sunt complet nemulțumiți de răspunsurile la criza UE, care includ pandemia COVID-19 (60%), situația economică și financiară (58%), invazia rusă în Ucraina și migrația (56%).
Astăzi, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas același (identic în UE) și 27% afirmă că este mai puțin important (22% în UE).
În ceea ce privește domeniile de interes pentru consolidarea poziției sale în lume, apărarea și securitatea la nivelul UE (37%), independența energetică, resursele și infrastructura (30%) și securitatea alimentară și agricultura (30%) sunt în prim plan. Potrivit românilor, principalele domenii de interes pentru avansarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%) şi competitivitatea, economia şi industria (29%).
Românii au puncte de vedere diferite față de alți cetățeni ai UE în ceea ce privește patru state semnificative din afara UE. Astfel, 45% dintre români au un aviz pozitiv împotriva Chinei (în comparație cu doar 24% la nivelul UE), 18% față de Rusia (12% media UE) și 61% față de SUA (48% în UE). Cea mai mare diferenţă de percepţie pozitivă se găseşte în Turcia, la 55% dintre românii din UE, la 26%.
Sondajul Eurobarometru a fost realizat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri directe, pe un eşantion de 26, 411 persoane la nivelul UE şi 1046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.
Articol preluat de pe: Realitatea Extern
