Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, aduce în prim-plan dreptul fundamental la hrană, un drept recunoscut la nivel internațional. În 2024, acest eveniment subliniază, mai mult ca oricând, importanța accesului echitabil la alimente sănătoase și sigure pentru toți oamenii. Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist activ la Comitetului Olimpic Internațional (CIO) și fondator al platformei Silueta Naturală, explorează, dintr-o perspectivă științifică, cum alimentația corectă și accesul la resurse nutritive adecvate stau la baza sănătății și bunăstării fiecărei persoane.
Dreptul la hrană: o privire prin prisma studiilor internaționale
Conceptul de drept la hrană a fost dezvoltat pe baza Articolului 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), care subliniază că fiecare individ are dreptul la un standard înalt de viață pentru sănătate și bunăstare, inclusiv accesul la hrană. De-a lungul anilor, studiile internaționale au adâncit această idee, demonstrând în mod constant legătura dintre malnutriție și boli cronice sau deficiențe nutriționale.
Unul dintre cele mai importante studii globale, The Lancet Global Syndemic Report (2019), evidențiază impactul lipsei accesului la alimente sănătoase asupra sănătății populațiilor. Malnutriția, obezitatea și schimbările climatice au fost identificate drept sindroame sinergice care agravează sănătatea globală. Lipsa accesului la hrană nutritivă este corelată cu o incidență crescută a bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2 și a cancerului, conform raportului FAO (Food and Agriculture Organization).
Componentele unei diete echilibrate: ghid clinic
Dr. Lygia Alexandrescu – nutriționist CIO – subliniază că, pentru a înțelege dreptul la hrană din perspectiva nutrițională, este esențial să discutăm despre ce înseamnă o dietă echilibrată. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o dietă sănătoasă este definită de un aport echilibrat de macronutrienți și micronutrienți esențiali pentru funcționarea optimă a organismului. Asta înseamnă:
- Carbohidrați complecși – conform cercetărilor, aproximativ 45-65% din calorii trebuie să provină din surse de carbohidrați complecsi, cum ar fi cerealele integrale și legumele bogate în amidon.
- Proteine – Academia Americană de Nutriție și Dietetică recomandă ca proteinele să constituie 10-35% din aportul zilnic de calorii. Nutriționistul Lygia Alexandrescu accentuează importanța surselor variate de proteine, inclusiv vegetale și animale, pentru un aport optim de aminoacizi esențiali.
- Grăsimi sănătoase – Acizii grași esențiali, în special cei polinesaturați (Omega-3 și Omega-6), joacă un rol esențial în funcția cardiovasculară și cerebrală. European Society of Cardiology (ESC) susține că o dietă bogată în grăsimi sănătoase, provenite din pește gras, nuci și semințe, scade riscul de boli cardiovasculare cu până la 30%.
- Fibre alimentare – Conform studiilor publicate de Harvard School of Public Health, un consum adecvat de fibre (25-30 g/zi) reduce riscul de obezitate și de boli cronice, cum ar fi diabetul de tip 2.
Dezechilibre alimentare: date clinice și impactul asupra sănătății
Faptul că nu toți oamenii au acces la hrană este o realitate tristă în multe părți ale lumii, chiar și în țările dezvoltate. FAO estimează că peste 2 miliarde de persoane nu au acces constant la alimente sigure și nutritive. De altfel, studiile arată că inegalitățile alimentare sunt profund legate de sărăcie, nivelul de educație și accesul la servicii de sănătate.
Într-un raport publicat de Journal of Global Health (2021), se menționează că malnutriția reprezintă un risc semnificativ pentru copiii subnutriți, aceștia fiind mai susceptibili la infecții și având un risc crescut de deces prematur. În contrast, țările unde accesul la alimente este dezechilibrat, dar abundența de produse procesate și dense în calorii este larg răspândită, înregistrează o creștere alarmantă a ratei obezității, conform datelor Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Lygia Alexandrescu atrage atenția asupra acestei polarizări alimentare și avertizează că atât malnutriția, cât și supra-alimentația necontrolată pot duce la aceleași consecințe devastatoare pentru sănătatea publică.
Soluții și intervenții la nivel global
Organizații internaționale, cum ar fi FAO și OMS, pledează pentru politici publice care să faciliteze accesul la alimente sănătoase pentru toate categoriile de populație. Programele de intervenție propun măsuri precum subvenționarea alimentelor sănătoase, educația alimentară la nivel comunitar și îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare cu alimente proaspete.
Lygia Alexandrescu subliniază importanța educației alimentare pentru a preveni dezechilibrele nutriționale. Ea explică faptul că, pe termen lung, doar prin conștientizarea valorii hranei sănătoase și accesul la informații corecte, oamenii vor putea lua decizii informate privind alimentația lor.
Ziua Mondială a Alimentației 2024 este un prilej pentru a reflecta asupra importanței accesului echitabil la hrană sănătoasă. Studiile și cercetările clinice demonstrează că inegalitatea alimentară are efecte devastatoare asupra sănătății globale. Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist CIO, evidențiază faptul că dreptul la hrană nu înseamnă doar satisfacerea nevoilor calorice, ci și asigurarea unui aport nutritiv echilibrat, esențial pentru prevenirea bolilor cronice și asigurarea unui viitor sănătos pentru toți.
Pentru orice întrebări legate de alimentație, pentru energie maximă și stare de bine, puteți accesa programul „Slăbește și Menține-te!”
