Impozite: Creșteri și Modificări Prevăzute pentru 2025 în Diverse Sectoare Economice din România

Economic

Atmosfera pascală pare să se fi transferat și în așteptările oamenilor de afaceri români dar și în rândul consumatorilor. Toată lumea speră că le va fi mai bine.

Portofel cu baniFoto: GRAZVYDAS J / Panthermedia / Profimedia

În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%), stabilitate a numărului de salariaţi dar și o creștere moderată a preţurilor produselor industriale, a transmis luni Statistica.

În construcţii, activitatea va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei, o creștere moderată a numărului de salariaţi și o scumpire a lucrărilor de construcţii.

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere a activităţii economice, volumul comenzilor adresate furnizorilor urmând să crească, așteptările fiind ca și prețurile din comerț să crească, mai arată INS.

De asemenea, conform estimărilor din luna aprilie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni, iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +12%).

Încrederea consumatorilor a crescut în aprilie la -13,5 de la -15,5 în luna precedentă, cu îmbunătățiri atât pentru situația financiară trecută, cât și pentru cea viitoare, o situație economică generală mai bună și așteptări ușor mai bune privind o achiziție majoră în următoarele 12 luni, arată BCR într-un raport transmis luni investitorilor.

Încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut punct din ultimii 5 ani în iunie 2022, fiind afectată în mod semnificativ de izbucnirea războiului din Ucraina și de debutul unui mediu inflaționist ridicat, iar până la jumătatea anului 2023 acest lucru s-a disipat, iar în prezent încrederea pare să fi revenit la valorile pre-pandemice.

Media din primăvara acestui an a indicatorului de încredere a consumatorilor se situează peste cea din iarnă, susținând redresarea consumului privat în 2024. Tn toate domeniile economiei sentimentul consumatorilor a crescut, confirmând optimismul cu privire la viitor.

Oamenii ar trebui să se pregătească însă pentru un an 2025 cu taxe mai multe și mai mari.

De ce vom vedea o creștere a taxelor din 2025

„Depinde cine câștigă alegerile. Trebuie să fie foarte clar: măsurile fiscale vor servi și electoratul pe care îl au cei care vor fi la putere. Ideea a două cote de impozit pe venit are o explicație. Toată lumea spune că la ora actuală este o impozitare excesivă a muncii și foarte ușoară a capitalului”, a declarat Ionuț Simion, partener PwC România.

La ora actuală România are un deficit bugetar de peste 5% din PIB.

„Ca să intre în ținta de deficit bugetar de 3%, trebuie să crească gradul de colectare, să aibă mai multe venituri cu 2%. 1% din PIB înseamnă 3 miliarde (euro). 2% înseamnă 6 miliarde. Înmulțit cu 5 (lei/euro n.r.), Statul Român are nevoie de 30 miliarde de lei în plus față de veniturile bugetare pe care le-ar avea. Numai măsurile care au fost luate anul trecut pentru anul acesta au adus doar 6 miliarde la bugetul de stat. Vor fi suficiente aceste două cote progresive? Mă îndoiesc”, a spus el.

Simion se mai întreabă: „va fi suficient să crești cota unică de la 10% la 16%? Să o faci 20%? Depinde la ce fel de venituri vorbim?”

„Se modifică TVA? E o întrebare destul de mare. Toată lumea zice de inflație, dar toți preconizează că inflația va scădea până la anul și va fi iar într-un interval suportabil. Nimeni nu știe, dar toate aceste calcule sunt nemiloase: 30 miliarde de lei în plus la bugetul de stat ca să fii parte din UE. Cine va fi la putere va trebui să ia aceste măsuri”, a spus el.

Creșterea impozitului pe proprietate, un lucru sigur din 2025

„Este un elefant de care multă lume uită. Elefantul acela stă în Monitorul Oficial de iulie 2022: reforma substanțială a taxelor locale. Se aplică de la 1 ianuarie 2025. Dispar plafoanele maxime la procent și se aplică valoarea de piață. Notarii trebuie să hotărască cum se face metodologia și așa mai departe. Sunt niște chestii neașezate dar mai sunt 11 luni până atunci”, Alex Milcev, partener, lider al Departamentului de asistență fiscală și juridică din EY România și Moldova.

Potrivit acestuia, trebuie să crească taxele locale la peste 1% din PIB, ceea ce se apropie de media europeană.

„Noi suntem în privința colectării taxelor locale printre codașii Europei. O să fie un impact dramatic. Știm că suntem țara prorpietarilor de terenuri, apartamente și așa mai departe pentru că 80% dintre români sunt proprietari a ceva. Media europeană e sub 50%. Deci suntem campioni. Așadar, toți o să plătim mai mult. O să plătim după alegeri”, a explicat Milcev.

Așadar, spune Milcev, deci tot ce trebuie să știm e că se află deja în Monitor: asta vine garantat.

Impozit progresiv, cotă duală sau creșterea impozitului pe venit

Să sperăm că nu va fi nevoie de un cumul de măsuri de genul: impozit progresiv, creștere cotă de TVA, toate la un loc și toate de la 1 ianuarie 2025, afirmă Angela Roșca, managind partner Taxhouse-Taxand România.

„Eu văd că va fi un an de dezbatere clară pe impozitul pe venit. Teama mea este că va fi folosită pur politic pentru câștigarea de voturi și nu în mod real pentru a determina ce ar aduce mai mulți bani la buget. Părerea mea este că o cotă unică aplicată la toată lumea este mai bună pentru economia României care nu este încă la nivelul Vestului Europei. Mai este clasă medie în formare”, a explicat ea.

Roșma mai afirmă că putem să mai lăsăm câțiva ani o cotă unică, dar să se aplice pe toate palierele, pentru că e nevoie de bani, și nu se poate colecta cu o cotă unică zdrențuită, așa cum e azi.

„Asta s-ar putea să implice impozitarea mai mare pe capitaluri, adică dividende și câștiguri de capital, ceva mai mult pe salarii pentru că reforma mutării contribuțiilor făcută de Guvernul Dragnea a scăzut de la 16% la 10%, dar a fost artificială. Nu a fost nimeni care ză zică că de mâine cota unică e de 10%. Am făcut-o 10% ca să ne dea calculul că am mutat contribuțiile”, își amintește Angela Roșca.

Ea spune că întrebarea este: Acum o ducem înapoi la 16%? Ce mai facem cu contribuțiile? Facem din nou o reformă. Ce se va întâmpla cu piața muncii care oricum e într-o criză? Va fi o discuție importantă anul ăsta.

„Mai poate fi și o cotă duală cum au Polonia și Cehia. Adică nu progresiv foarte ascuțit, în multe trepte, cu o treaptă mare de 50%, cum au țările nordice, care au alt stadiu de dezvoltare și fac altceva cu banii ăia”, a mai arătat ea.

Majorarea TVA, cea mai simplă metodă a Guvernului pentru a aduce bani la buget

Avocatul Gabriel Biriș a spus că nu trebuie să uităm de anul 2010, când TVA a crescut cu 5 puncte procentuale. „Această variantă nu trebuie exclusă”, spune el, precizând că în acea perioadă a crescut gap-ul de TVA la 48%.

Mariana Vizoli, expertă în fiscalitate și autoarea cărții „TVA de la A la Z. Ghid practic”, a fost întrebată dacă mai putem trăi o situație asemănătoare în privința majorării TVA: „Eu cred că da pentru că și atunci Guvernul ajunsese aproape în colaps. Au scăzut salarii, a fost dezastru și ultima șansă a fost să crească cota standard. Era unica șansă să salveze situația. S-a întâmplat. E cea mai simplă metodă.”

În cadrul TaxEU Forum au mai fost menționate ca măsuri tăierea facilităților pentru diverse categorii de venituri: impozit pe venit la IT, construcții și industria alimentară. Facilitățile din aceste sectoare au fost limitate, dar tot au rămas.

Reamintim că în PNRR este menționată încă o măsură, respectiv reducerea pragului la microîntreprinderi mai jos de 500.000 euro. În decursul anului trecut, prin Coaliția PSD-PNL se vorbea la un moment dat despre un plafon de 100.000 de euro.

Articole Recente